Consiliul Concurenței față în față cu riscul de impunitate. Sancționarea: Samsung (România și Bulgaria), Emag, Altex și Flanco
Pe data de 8 februarie 2024, Consiliul Concurenței a comunicat public faptul că a dispus sancționarea SEROM (Samsung), Dante International S.A., Altex România S.R.L. și Flanco Retail S.A., pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială pe piața comercializării televizoarelor și telefoanelor mobile, în perioada 2019-2021.
Din comunicat rezultă că cei patru operatori economici ar fi fixat prețurile de vânzare, ceea ce a condus la restricționarea concurenței la nivelul comerțului cu amănuntul, având efect asupra consumatorilor, care au plătit prețuri mai mari pentru anumite tipuri de televizoare și telefoane mobile.
Amenda aplicată celor patru operatori este într-un cuantum considerabil, de 123 de milioane de lei.
Cel mai probabil, decizia de sancționare (motivată) va fi emisă și comunicată celor patru societăți comerciale în următoarele 120 de zile. După comunicarea acesteia, operatorii sancționați au posibilitatea atacării acestei decizii cu acțiune în anulare, la Curtea de Apel București.
Fără a cunoaște motivele avute în vedere de autoritatea de concurență (prezumat corecte, până la proba contrară), decizia de sancționare poate fi totuși anulată pentru un motiv de nelegalitate asupra căruia atrăgeam atenția încă de anul trecut, și anume lipsa mandatului anumitor membri ai Consiliului Concurenței.[1]
Deși după data postării acelui articol am primit multe reacții, în marea lor majoritate pozitive, totuși, până în prezent, dispozițiile Legii concurenței privind mandatele membrilor Consiliului Concurenței nu au fost adecvat reglementate. Așa se face că deciziile Consiliului Concurenței pot fi anulate. În materialul ante-citat, am indicat și o jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție în acest sens. O reiau și aici:
“Astfel, pentru perioada 01.05.2014 – 05.03.2015, domnul B. nu a avut mandat pentru exercitarea calității de membru al plenului Consiliului Concurenței în funcția de președinte, pentru perioada 01.05.2014 – 05.03.2015, domnul C. nu a avut mandat pentru exercitarea calității de membru al plenului în funcția de vicepreședinte, iar domnul D. nu a avut mandat pentru exercitarea calității de membru al plenului în funcția de consilier de concurență pentru perioada 01.05.2014 -18.06.2018. […]
În acest context, nu se vor reține ca întemeiate susținerile intimatului, chiar dacă, la data deliberărilor, art. 18 alin. (3) din Legea nr. 21/1996 era în vigoare.
În consecință, exercitarea funcțiilor în temeiul prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 21/1996 care au fost declarate neconstituționale este nelegală, atrăgând nulitatea deciziei contestate. Față de acest motiv de nulitate a deciziei contestate apreciat ca fiind întemeiat, care conduce la soluția de admitere a prezentului recurs, devine inutilă analizarea celorlalte motive și aspecte învederate în cuprinsul căii de atac.”
Astfel, deși efortul Consiliului Concurenței (inspectori și membrii consilieri) de a investiga și sancționa faptele anticoncurențiale este lăudabil, rezultatele pozitive pot și vor fi puse sub semnul întrebării prin invocarea lipsei mandatului membrilor Consiliului Concurenței, aspect ce ține exclusiv de calitatea actului normativ.
Articol apărut în Juridice.ro
