Se știe, creșterea actuală a prețului energiei electrice și gazelor la consumator are multiple cauze: lipsa investițiilor în noi capacitați de producere, dificultățile în adaptarea rețelelor existente la potențialul racordărilor, lipsa investițiilor relevante în proiecte de eficiență energetică și nerespectarea obligațiilor legale privind managementul energetic la consumatori, instabilitatea legislativă și lipsa de claritate, coerență și predictibilitate a normelor legale, geopolitica și politica. Și, dacă analizăm în detaliu tot traseul, de la sursa de producere și de la resursă pană la locul de consum, ar mai putea fi identificate și alte explicații ale situației actuale.
În această iarnă, piețele centralizate și transparente din România arată că prețurile din energie au crescut mai mult și mai repede ca niciodată. Pe piețele la termen prețul s-a dublat, pe piețele spot prețul de vânzare a explodat, iar prețul energiei de echilibrare și costul dezechilibrelor reprezintă o grea povară pentru furnizori și consumatori.
În orice piață liberalizată de energie, consumatorul este cel care ar trebui să fie beneficiarul final al mecanismelor competitive de stabilire a prețului energiei electrice și gazelor naturale. Reglementările din Uniunea Europeană spun că piețele interne ale statelor membre trebuie să funcționeze în baza unor reguli care să fie gândite întotdeauna ca fiind în beneficiul consumatorilor și că statul este obligat să intervină atunci când apar incidente și distorsiuni care pot afecta, direct sau indirect, nivelul de trai.
În România, mare parte din producția de energie electrică și de gaz este deținută de stat. La acest moment, când prețurile o iau razna în sectorul energetic, logica managementului public spune că această avuție publică ar trebui să fie un beneficiu pentru consumatori, având în vedere că o afacere de stat urmărește interesul public și aduce beneficii societății.
Însă, în realitate, în timp ce populația și afacerile sunt nevoite să scoată mai mulți bani din buzunar, companiile de stat din energie raportează profituri din care statul român va lua minim 90% la buget. Și, cu cât crește prețul energiei electrice peste 450 lei/MWh, statul mai încasează încă un impozit suplimentar de 80% din câștigul oricărui producător.
Chiar dacă a decis deja să își ajute consumatorii un pic, pentru câteva luni, prin această schemă de compensare temporară și prin niște plafonări de prețuri, statul poate să facă mai mult pentru a atenua din efectele negative ale creșterii prețurilor din energie. Iată câteva aspecte pe care decidenții de azi par să le ignore:
1. Piața liberă a energiei a fost creată în beneficiul și pentru siguranța consumatorilor
Oligopolul statului din piața de energie caracterizează tranziția energetică din România, astfel că, fără decizii raționale, legitime, etice și echitabile, întreaga piață poate fi destabilizată. De aceea, atunci când prețul energiei devine o povară pentru consumatori, acționarul stat ar trebui să devină acel partener responsabil al contractului social și să adopte măsuri de atenuare a efectelor acelor distorsiuni ale pieței care afectează consumatorii, cu atât mai mult cu cât societățile pe care le deține sunt și ele responsabile pentru creșterea nefastă a prețurilor.
Conform art. 47 din Constituție, “statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”. Conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile și actelor constitutive ale societăților respective de stat, adunarea generală a acționarilor este cea care stabilește scopul societar și programul de activitate ale fiecărei societăți pe care o deține. În concluzie, prin mecanisme care să nu încalce regulile normative sau să afecteze strategiile europene, statul s-ar putea comporta ca un patron responsabil și să refacă echilibrul dintre rezultatele financiare ale unei societății pe care o controlează și soarta clienților din piața de energie.
2. Managementul unei afaceri nu înseamnă dividende cu orice preț
Dacă mai exista vreun dubiu că statul ar fi beneficiarul direct al creșterii de preț din energie electrică și gaze, guvernul l-a eliminat zilele acestea: prin Ordonanța de Urgența pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 (…) s-a stabilit că minim 90% din profitul companiilor cu capital de stat vor constitui vărsăminte la bugetul de stat. Având în vedere ca Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat prevedea, deja, că valoarea acestor vărsăminte din dividend nu poate fi mai mică de 50%, modificarea legislativă din 20 Ianuarie 2022 confirmă faptul că statul își dorește, în primul rând, câștigurile societare bombastice obținute din vânzarea de energie și de gaze naturale la preturile din ultima vreme.
Poate că nu ar fi nimic rău în asta dacă prețurile actuale la consumatori nu ar sufoca afaceri, nu ar creste prețul produselor finite și nu ar afecta cheltuielile lunare ale cetățenilor. Însă, în condițiile de la acest moment, o astfel de măsură denotă indiferența față de soluții reale pentru piața internă a energiei.
3. Impozitul pe venitul suplimentar al producătorilor de energie electrică se va regăsi în factura la consumator
Potrivit art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 (…), în perioada de aplicare a acestei Ordonanțe, “venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%”.
Ca orice suprataxă, aceasta se va regăsi, în final, în prețul energiei electrice la consumator. Astfel, orice eventuală scădere în viitor a prețului energiei și gazelor va fi afectată de nevoia producătorilor de a-și recupera această taxă.
4. Manipularea pieței en gros de energie electrică este interzisă de lege.
Diferențele dintre tipurile de resurse primare folosite de producătorii de energie și tehnologiile de producere folosite fac posibile distorsionări ale prețurilor în piața de energie electrică. Costurile unui producător de energie pot fi mari în mod justificabil la un moment dat, iar încercarea sa de a vinde la un preț ridicat apare atunci ca legitimă. Într-o piață în care consumatorii sunt captivi ofertelor existente, mecanismele de piață liberă pot duce, natural, către o creștere a prețurilor spre prețul cel mai mare din piață.
Alteori, prețurile cresc datorită unor comportamente abuzive ale companiilor în piață. Dar, printr-un regulament european – act normativ de directă aplicare în România – s-a legiferat faptul că “efectuarea oricărei tranzacții sau emiterea oricărui ordin de tranzacționare cu produse energetice angro (…) care stabilește sau încearcă să stabilească (…) prețul unuia sau mai multor produse energetice angro la un nivel artificial” reprezintă o acțiune de manipulare a pieței de energie ce este interzisă conform art. 5 din Regulamentul nr. 1227/2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie.
Este nevoie doar de intervenția obiectivă și curajoasă a autorităților publice competente pentru a sancționa un comportament abuziv, deoarece “Este important să fie asigurat consumatorilor și altor participanți la piață faptul că pot avea încredere în integritatea piețelor energiei electrice și gazelor, că prețurile fixate pe piețele angro de energie reflectă interacțiunea echilibrată și competitivă dintre cerere și ofertă, și că nu se pot realiza profituri prin abuz de piață”.
Având în vedere faptul că majoritatea companiilor producătoare de energie electrică din România sunt societăți comerciale cu capital de stat, un comportament responsabil ce are la bază obiective de dezvoltare durabilă al societăților la care statul este acționar ar trebui să asigure o stabilitate a pieței interne de energie electrică de invidiat.
5. Transparența deciziilor este obligatorie
Acest principiu este unul de bază într-un stat democratic, iar în piața energiei electrice transparența este chiar o obligație legală. Conform art. 1 din Regulamentul UE nr. 943/2019 privind piața internă de energie electrică, este obligatorie “facilitarea realizării unei piețe angro funcționale și transparente, care să contribuie la un nivel ridicat al siguranței alimentării cu energie electrică și să prevadă mecanisme de armonizare a normelor pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică”.
De asemenea, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice obligă statul “să asigure transparența politicii de acționariat a statului în cadrul societăților față de care exercită competențele de autoritate publică tutelară”.
În condițiile date de creștere exorbitantă a prețurilor energiei electrice, transparența ar face vizibilă cauza exactă și ar determina identificarea unor soluții reale și eficiente, evitând-se astfel populismul sau învinovățirea pe nedrept a unor participanți la piață. Mai mult, cum consumatorii devin participanți activi în sistemul energetic prin Directiva UE nr. 944/2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și prin Regulamentul UE nr. 943/2019 privind piața internă de energie electrică, implicarea mediului de afaceri și a societății civile în deciziile din energie ar trebui să devină, cât mai curând, o practică obișnuită a statului român.
