Înființarea societăților în 2026: ce schimbă Ordinul nr. 58/277/C/2026
O modificare tehnică în aparență, cu efecte concrete încă din prima zi de funcționare.
La prima vedere, Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ministrului justiției nr. 58/277/C/2026 pare să intervină doar asupra formularului de înregistrare fiscală depus la registrul comerțului. În realitate, miza actului normativ este mai mare. Prin această actualizare, autoritățile aliniază documentația de la înființarea societății la noile reguli aplicabile în materie de TVA și la modul în care trebuie configurat vectorul fiscal chiar din momentul intrării firmei în circuitul juridic și fiscal.
Pentru antreprenori, consultanți și practicieni ai dreptului afacerilor, schimbarea nu trebuie privită ca o simplă corecție de formular. Ea obligă la o decizie mai atentă, mai bine fundamentată și mai devreme luată cu privire la statutul fiscal al noii societăți. Cu alte cuvinte, începând cu 2026, se pune și mai mult accent pe calibrarea corectă, de la început, a relației unei societăți cu TVA-ul, nu doar pe forma juridică și pe obiectul de activitate.
Ce modifică, în concret, Ordinul nr. 58/277/C/2026
Ordinul schimbă modelul cererii de înregistrare fiscală și instrucțiunile de completare aferente, adică exact instrumentul folosit la înmatricularea societății pentru declararea principalelor elemente din vectorul fiscal. Intervenția vizează în special secțiunea referitoare la taxa pe valoarea adăugată.
Cele trei puncte sensibile sunt ușor de identificat.
Mai întâi, este reformulată rubrica referitoare la estimarea cifrei de afaceri. Ordinul nu mai lasă loc unei aprecieri sumare sau intuitive, ci indică expres ce trebuie inclus în această proiecție și ce trebuie exclus. În al doilea rând, este rescrisă logica bifării situației în care societatea solicită aplicarea regimului normal de TVA, atunci când estimează depășirea plafonului de scutire. În al treilea rând, formularul primește un nou câmp pentru opțiunea de aplicare a sistemului TVA la încasare, chiar de la momentul înregistrării în scopuri de TVA.
În plus, ordinul aduce o clarificare importantă de calendar fiscal: mențiunea din formular referitoare la validitatea înregistrării în scopuri de TVA este adaptată astfel încât să reflecte regula potrivit căreia această înregistrare este valabilă de la data înregistrării persoanei impozabile în registrul comerțului.
Estimarea cifrei de afaceri nu mai poate fi tratată formal
Una dintre cele mai importante intervenții privește rândul 4.1 din instrucțiuni. Aici ordinul detaliază modul în care se estimează cifra de afaceri ce urmează a fi realizată până la sfârșitul anului calendaristic. Textul normativ are relevanță practică imediată, fiindcă leagă opțiunea fiscală exprimată la înființare de o proiecție care trebuie făcută în raport cu structura concretă a operațiunilor societății. Mesajul de fond este limpede: nu mai este suficientă o estimare generică, făcută „din inerție” sau doar pentru a trece de etapa înregistrării.
Fondatorii și consultanții noilor societăți trebuie să analizeze în mod concret dacă noua entitate va desfășura livrări sau prestări taxabile, operațiuni scutite cu drept de deducere și, în anumite condiții, operațiuni scutite fără drept de deducere care intră în calcul. În același timp, ordinul stabilește expres că anumite elemente, precum livrările de active fixe corporale și transferul de active necorporale, nu intră în această cifră de afaceri estimată.
Din perspectivă practică, această precizare este importantă, întrucât dacă se realizează o estimare eronată, atunci se poate ajunge fie la o opțiune fiscală nepotrivită pentru debutul activității, fie la costuri administrative ulterioare generate de corectarea vectorului fiscal la scurt timp după înmatriculare. În zona startup-urilor și a societăților constituite pentru proiecte comerciale cu rulaj rapid, diferența dintre o estimare prudentă și una formală poate produce efecte încă din primul trimestru de activitate.
Regimul normal de TVA trebuie corelat cu o proiecție credibilă
Rândul 4.2 este reformulat astfel încât să acopere situația contribuabililor care solicită aplicarea regimului normal de TVA pentru că estimează o cifră de afaceri peste plafonul de scutire prevăzut de Codul fiscal. Modificarea are rolul de a face formularul compatibil cu regulile de fond și de a delimita mai clar ipoteza în care înregistrarea în scopuri de TVA este cerută prin raportare la depășirea plafonului.
În termeni simpli, ordinul obligă la mai multă coerență între ceea ce declară societatea și modelul economic pe care îl are în vedere la înființare. O firmă care bifează aplicarea regimului normal de TVA trebuie să poată susține, încă din această etapă, rațiunea fiscală a opțiunii sale. Nu vorbim doar despre o cerință birocratică, ci despre o alegere care influențează prețurile, cash-flow-ul, relația cu furnizorii și partenerii contractuali, precum și sarcina administrativă din primele luni de funcționare.
Pentru antreprenori, concluzia este una clară: decizia privind TVA nu mai poate fi externalizată complet către finalul procesului de înființare, ca o bifă tehnică adăugată pe ultimul metru. Ea trebuie discutată din timp, împreună cu persoana care structurează fiscal noua afacere.
Noul rând 4.5: TVA la încasare intră în ecuație chiar de la start
Cea mai vizibilă noutate de formular este introducerea rândului 4.5, destinat persoanelor impozabile stabilite în România care aleg să aplice sistemul TVA la încasare de la data înregistrării în scopuri de TVA. Instrucțiunile fac trimitere expresă la condițiile prevăzute de Codul fiscal pentru aplicarea acestui sistem.
Această modificare este relevantă nu doar tehnic, ci și strategic. Până acum, pentru multe societăți aflate la început de drum, discuția despre TVA la încasare apărea mai degrabă ulterior, după primele contracte sau după primele blocaje de lichiditate. Ordinul mută analiza în faza de constituire a firmei. Astfel, noua societate trebuie să își evalueze din timp profilul de încasări, durata medie de recuperare a creanțelor și gradul de expunere la întârzieri la plată.
În practică, pentru afacerile care lucrează cu termene comerciale extinse ori cu clienți care plătesc la 30, 60 sau 90 de zile, posibilitatea de a fixa această opțiune de la început poate avea un impact real asupra fluxului de numerar. În egală măsură, alegerea nu trebuie făcută mecanic. Sistemul TVA la încasare este util în anumite modele de business, dar poate deveni incomod în altele, mai ales acolo unde structura operațiunilor sau tipologia partenerilor comerciali reclamă un regim fiscal mai simplu și mai previzibil.
Un mesaj important pentru fondatori: vectorul fiscal se decide mai devreme decât în trecut
Poate cea mai valoroasă concluzie desprinsă din acest ordin este că noțiunea de „setup fiscal” al unei societăți devine și mai importantă decât în trecut. Deși configurarea vectorului fiscal la înregistrarea societăților exista și anterior acestor ultime reglementări, se concretizează tot mai mult concentrarea administrației pe simplificarea înregistrării fiscale încă de la început, evitându-se pașii ulteriori prin formularele clasice de modificare a vectorului fiscal, cum este formularul 010.
Practic, o nouă societate trebuie să intre în registrul comerțului cu un profil fiscal gândit mult mai atent și să aibă în vedere următoarele aspecte: ce volum de operațiuni este realist până la sfârșitul anului, dacă modelul de business justifică intrarea în regimul normal de TVA și dacă, odată aleasă înregistrarea în scopuri de TVA, sistemul TVA la încasare servește sau nu interesului economic al companiei.
Deși pare că aceste aspecte introduc o complexitate mai mare la înființarea inițială a societății, de fapt aceasta este o simplificare a procedurilor care, ulterior, ar fi trebuit efectuate în mod direct în relația cu ANAF prin formularele de modificare a vectorului fiscal. În esență, vectorul fiscal corect stabilit la înregistrarea de la Registrul Comerțului va permite ca un contribuabil să nu mai opereze rectificări ulterioare și să aloce o serie de costuri de conformare, care, în mod normal, pot apărea pe parcursul activității economice.
Clarificarea privind valabilitatea înregistrării în scopuri de TVA
În linie cu prevederile OPANAF nr. 2633/2025, ordinul intervine și asupra mențiunii de atenționare din formular, precizând că înregistrarea în scopuri de TVA este valabilă de la data înregistrării persoanei impozabile în registrul comerțului. Din punct de vedere procedural, este importantă armonizarea prevederilor introduse încă din decembrie pentru a elimina orice incertitudine care putea apărea între momentul constituirii societății și momentul de la care efectele fiscale ale înregistrării sunt considerate opozabile.
Pentru mediul de afaceri, această modificare a momentului în care o societate este înregistrată în scopuri de TVA contează mai ales în relația cu primele contracte, primele facturi și primele discuții comerciale purtate imediat după înființare. Din acest motiv, deși prevederile au fost în vigoare încă din decembrie 2025, este important ca legislația să integreze aceste prevederi în întregul proces de înregistrare fiscală.
Ce ar trebui să facă, în concret, cei care înființează o societate în 2026
Dincolo de textul ordinului, lecția practică este simplă: etapa de constituire a firmei trebuie tratată și ca o etapă de proiectare fiscală. Înainte de depunerea cererii la registrul comerțului, este prudent ca fondatorii să clarifice, împreună cu avocatul și consultantul fiscal sau contabilul care asistă operațiunea, câteva elemente esențiale.
Mai întâi, estimarea cifrei de afaceri trebuie să pornească de la activitatea efectivă pe care societatea o va avea până la sfârșitul anului, nu de la o valoare orientativă introdusă doar pentru a completa formularul. Apoi, alegerea între regimul de scutire și regimul normal de TVA trebuie analizată în corelație cu profilul clienților, tipul contractelor și nevoia de deducere. În fine, opțiunea pentru TVA la încasare trebuie evaluată ca instrument de gestiune a lichidității, nu ca reflex birocratic. Toate aceste repere sunt direct conectate la structura formularului modificat prin Ordinul nr. 58/277/C/2026.
Concluzie
Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ministrului justiției nr. 58/277/C/2026 nu rescrie arhitectura regimului fiscal aplicabil societăților nou-înființate, însă pune și mai mult accent pe modul în care, încă din faza constituirii trebuie avute în vedere aspectele referitoare la vectorul fiscal.
Astfel, pentru societățile nou înființate, vectorul fiscal nu mai poate fi tratat ca o anexă birocratică a dosarului de înmatriculare, ci trebuie tratat încă din aceste etape preliminare cu atenția corespunzătoare.
Articol apărut în Juridice.ro
