O procedură specială de compensare, aplicabilă deja: Societățile pot folosi sumele câștigate în procese cu autoritățile locale pentru a-și compensa datoriile fiscale

O procedură specială de compensare, aplicabilă deja: Societățile pot folosi sumele câștigate în procese cu autoritățile locale pentru a-și compensa datoriile fiscale

O procedură specială de compensare, aplicabilă deja: Societățile pot folosi sumele câștigate în procese cu autoritățile locale pentru a-și compensa datoriile fiscale

 

Cu opt luni de întârziere, autoritățile au emis o procedură care permite societăților să își compenseze creanțele fiscale față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești, cu sumele – restante, curente sau viitoare, pe care le datorează bugetului de stat. Noua procedură este deosebit de utilă în practică întrucât extinde mecanismul de compensare și la situațiile în care sumele de compensat sunt administrate de autorități publice diferite. Pentru societăți, măsura este una de real ajutor, ele având posibilitatea să își recupereze mai ușor anumite sume ce altfel ar fi riscat să rămână blocate la primării ori la alte autoritățile locale.

Extinderea mecanismului de compensare fiscală s-a făcut încă din luna aprilie prin Legea nr. 93/2023, însă măsura nu a putut fi implementată întrucât procedura ce trebuia elaborată nu a fost publicată. Deși termenul pentru emiterea ordinului era stabilit în 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, adică în luna mai a anului 2023, procedura a întârziat cu peste jumătate de an, fiind reglementată de Ministerul Finanțelor abia la finalul anului trecut, în 12 decembrie, prin Ordinul nr. 5329/2023.

De principiu, reglementarea stabilește că orice contribuabil care are creanțe fiscale față de bugetele locale, obținute în baza unor hotărâri judecătorești definitive, poate solicita compensarea lor cu obligațiile datorate către bugetul de stat. Această compensare poate fi realizată atât cu obligațiile restante, cât și cu cele curente ori viitoare, fără să conteze dacă obligațiile și creanțele fiscale sunt administrate sau nu de aceeași autoritate publică.

În linii mari, pentru compensarea acestor sume, contribuabilii vor trebui să depună la organul fiscal local competent o cerere la care vor anexa o copie a hotărârii judecătorești definitive, termenul de soluționare al solicitării fiind de 45 de zile.

În această perioadă pe care o au la dispoziție pentru soluționare, autoritățile vor verifica inițial dacă există datorii fiscale la bugetul local ale contribuabililor solicitanți. Dacă identifică creanțe certe, lichide și exigibile, vor emite o Dispoziție prin care vor stabili care sunt creanțele ce pot face obiectul compensării în baza art. 167 din Codul de procedură fiscală.

Ulterior, în cazul în care datoriile sale către bugetul local nu acoperă integral sumele pe care contribuabilul le are de recuperat, autoritățile locale vor transmite sumele rămase către autoritatea fiscală centrală care este obligată să facă propriile verificări și să stabilească la rândul ei dacă există alte creanțe certe, lichide și exigibile ale contribuabilului ce pot fi stinse în acest fel. În cazul în care ele există, și organul fiscal central emite o Decizie de compensare, iar, dacă și după acest pas mai rămân încă sume de plată, acestea urmează să fie stinse cu obligațiile fiscale/bugetare curente și viitoare ale contribuabilului.

Totuși această ultimă etapă legată de compensarea unor datorii viitoare ale contribuabilului este neclar reglementată la acest moment și lasă loc pentru ambiguități și interpretări diferite ale legislației. Spre exemplu, procedura nu explicitează în niciun fel ce organ fiscal va trebui să facă verificările pentru a stabili ce creanțe viitoare pot fi compensate (autoritatea fiscală locală sau cea centrală) și nici ce procedură trebuie să urmeze contribuabilul pe măsură ce obligațiile sale fiscale devin scadente – sunt ele compensate automat, în virtutea primei cereri depuse, sau trebuie să parcurgă din nou întregul proces și să depună alte cereri de compensare pentru noile sume ce îi apar în evidența fiscală?

Clarificările sunt necesare cu atât mai mult cu cât ambiguitățile nu sunt doar de ordin tehnic, ci ele pot genera consecințe nefaste și cât se poate de palpabile pentru contribuabili: în lipsa unor informații clare de comunicare și procedură, societățile pot risca să acumuleze dobânzi și penalități de întârziere sau chiar executări silite pentru debitele despre care consideră că vor fi compensate de autoritățile fiscale în baza unor sume pe care le-ar mai avea oricum de recuperat de la bugetele locale.

Chiar și în practică, administrațiile fiscale centrale și locale sunt mereu ezitante pentru a efectua plăți în favoarea contribuabililor, existând de foarte multe ori ezitări ale organelor fiscale de a efectua compensarea clasică potrivit prevederilor art. 167 din Codul de procedură fiscală.

Până la clarificarea acestor aspecte, fie printr-o corectare a procedurii sau prin concretizarea unei practici a autorităților, contribuabilii trebuie să fie foarte diligenți și să verifice cu atenție fișele de evidență fiscală, păstrând o comunicare permanentă cu autoritățile fiscale astfel încât să se asigure că sumele pe care le au de recuperat sting într-adevăr obligațiile de plată pe care ei le au față de bugetul de stat.

 

Articol apărut în Juridice.ro

Share on LinkedIn
Related Posts