Accesul la informațiile despre beneficiarii reali ai entităților va fi restrâns, iar obținerea acestor date va trebui justificată de un interes legitim
Într-un efort de a echilibra transparența mediului de afaceri cu protecția datelor personale, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor propune modificări importante în ceea ce privește accesul la informațiile despre beneficiarii reali ai persoanelor juridice, asociațiilor, fundațiilor, fiduciilor și construcțiilor juridice similare acestora. Conform unui proiect de ordonanță de urgență lansat recent în dezbatere publică, aceste date vor putea fi consultate doar de persoanele și organizațiile care demonstrează un interes legitim în obținerea lor. Deși reduce riscul expunerii nejustificate a informațiilor despre beneficiarii reali și protejează entitățile de utilizări abuzive ale datelor, restricționarea accesului la aceste date poate în același timp și complica procesul de verificare a partenerilor de afaceri, obligând entitățile să găsească mecanisme alternative de audit juridic (due diligence) cu privire la acest aspect.
Această inițiativă de reglementare vine ca răspuns la hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din noiembrie 2022 pronunțată în cauzele conexate C-37/20 și C-601/20, WM și Sovim SA/Luxembourg Business Registers, care a stabilit că accesul public nelimitat la datele privind beneficiarii reali constituie o ingerință gravă cu privire la drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. Ca urmare a acestei decizii, o directivă europeană oficializată anul trecut (Directiva UE 2024/1640) a modificat reglementările europene cuprinse în Directiva UE 2015/849 și a introdus noile cerințe privind interesul legitim.
România, care până acum a permis accesul liber la aceste date, trebuie, ca stat membru UE, să implementeze aceste modificări până la 10 iulie 2025 pentru a respecta cerințele Uniunii Europene, aliniindu-se astfel la standardele privind confidențialitatea și protecția informațiilor sensibile. Neconformarea poate duce la sancțiuni din partea Comisiei Europene, inclusiv declanșarea unei proceduri de infringement.
Ce presupun noile reguli?
În acest context în care legislația UE impune un echilibru între transparență și drepturile fundamentale ale persoanelor fizice, iar statul român trebuia să redefinească mecanismele prin care datele despre beneficiarii reali pot fi puse la dispoziția celor interesați, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a propus printr-o ordonanță de urgență, publicată momentan ca proiect, o serie de modificări rapide la Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care se reglementează condițiile pentru obținerea informațiilor privind beneficiarii reali ai entităților. Noutățile stabilesc că accesul la informațiile privind beneficiarii reali nu va mai fi generalizat, ci va fi condiționat de justificarea unui interes legitim.
Deși formulările sunt lacunare și nu oferă prea multe detalii, putem presupune că, pentru a primi date despre beneficiarii reali ai unor organizații, solicitanții vor trebui să depună o cerere oficială, explicând motivele pentru care au nevoie de ele, iar autoritățile vor evalua fiecare solicitare în parte, urmând să acorde acces doar în cazurile în care cererea este justificată corespunzător.
Proiectul de ordonanță de urgență propus de către Oficiu Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor clarifică totuși, preluând din Directiva 2024/1640, tipurile de date care pot fi obținute despre beneficiarii reali: numele și prenumele, luna și anul nașterii, naționalitatea și tara de reședință ale beneficiarului real, precum și informațiile privind natura și amploarea interesului generator de beneficii deținut.
Pentru entitățile din România, această modificare aduce atât beneficii, cât și provocări. Pe de o parte, se reduce riscul expunerii nejustificate a informațiilor despre beneficiarii reali, protejând persoanele juridice, asociațiile, fundațiile, fiduciile și construcțiile juridice similare acestora, de eventuale utilizări abuzive ale datelor. În egală măsură, însă, accesul mai restrictiv la datele beneficiarilor reali poate îngreuna procedurile de audit juridic (de due diligence), necesitând mecanisme alternative pentru obținerea acestor informații, precum solicitarea lor directă de la parteneri.
Articol apărut în Bursa.ro
