Penalitățile contractuale – a fi sau a nu fi (in sfera TVA)
Penalitățile contractuale reprezintă un subiect sensibil în practica inspecțiilor fiscale ce vizează TVA. Conform art. 286 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu sunt cuprinse în baza de impozitare a TVA sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. În practică însă, organele de control au tendința de a ignora această prevedere, raportându-se cu precădere la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – care, mai ales prin prisma hotărârilor mai recente, tinde să restrângă aria situațiilor în care sumele percepute/acordate pentru nerespectarea obligațiilor contractuale trebuie considerate ca fiind în afara sferei de aplicare a TVA.
Este însă corectă o astfel de abordare din partea organelor de control? Pot acestea să ocolească prevederile legislației naționale, prin raportare la jurisprudența CJUE? Și nu în ultimul rând, sunt prevederile art. 286 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal conforme cu Directiva TVA?
Continuarea articolului în Revista Tax Magazine
