Decizie importantă a ÎCCJ privind participarea angajaților la grevă: Contractele de muncă se suspendă pe timpul grevelor prin simplul act al aderării
Într-o decizie cu valoare obligatorie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a tranșat o dilemă juridică importantă cu privire la consecințele participării angajaților la grevă. Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a decis, în ședința din 5 mai 2025, că aderarea unui angajat la grevă echivalează automat cu inițiativa suspendării contractului individual de muncă, fără a fi necesară o solicitare expresă din partea angajatului sau alte formalități birocratice, suspendare care durează exclusiv pe perioada grevei.
Reamintim că suspendarea contractului de muncă poate avea loc (i) de drept, (ii) prin acordul părților sau (iii) la inițiativa uneia dintre acestea, iar participarea la grevă este unul dintre motivele de suspendare la inițiativa unilaterală a angajaților, potrivit Codului Muncii. În același timp, art. 160 (1) din Legea nr. 367 / 2022 privind dialogul social, prevede că ”Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului/lucrătorului, după caz, se suspendă de drept.”
Decizia nr. 5/2025, pronunțată ca urmare a unui recurs în interesul legii, vizează interpretarea unitară tocmai a art. 160 alin. (1) anterior citat și clarifică câteva aspecte esențiale:
• în cazul grevelor, suspendarea are loc la inițiativa angajaților (cum era deja statuat în Codul Muncii);
• suspendarea contractului de muncă are loc ca urmare a aderării la grevă de către angajat, fără nicio formalitate suplimentară din partea acestuia, și
• suspendarea durează exact cât durează și greva – chestiune destul de importantă în contextul în care grevele de avertisment durează maxim 2 ore, iar grevele de solidaritate durează maxim 1 zi.
Hotărârea ICCJ este obligatorie pentru toate instanțele, în temeiul art. 517 din Codul de procedură civilă.
Recursul în interesul legii a fost formulat de Curtea de Apel Cluj în contextul în care instanțele judecătorești din țară aplicau neunitar prevederile legale privind efectele participării la grevă: unele instanțe considerau că suspendarea contractului de muncă ar presupune și un alt act voluntar expres din partea angajatului, în timp ce altele tratau participarea la grevă drept un fapt generator automat al suspendării. Practicile judiciare divergente erau problematice mai ale mai ales în situațiile în care, deși își anunțau participarea la grevă, angajații își desfășurau totuși activitatea și trebuiau pontați și plătiți pentru perioada respectivă, deși prestarea muncii este incompatibilă cu greva aceasta putând fi definită ca acea formă extremă de protest manifestată în principal prin încetarea muncii. De altfel, declanșarea și derularea grevei precum și participarea la aceasta sunt clar și strict reglementate prin Legea nr. 367/2022 și din economia prevederilor Capitolului V se înțelege că deși participarea la grevă este liberă, angajații ori aderă la grevă ori nu, caz în care își derulează activitatea în continuare. Mai subliniem și faptul că angajații greviști rămân la sediul angajatorului, adică, așa cum precizează legea, ”Greva se desfășoară cu prezența greviștilor în incinta unității” astfel încât să își poată relua activitatea imediat, în cazul în care greva încetează (părțile ajung la o soluție, sau greva e declarată ilegală). Aceasta nu înseamnă însă că vor și presta muncă, ci dimpotrivă stau în unitate și nu lucrează, aceasta fiind chiar esența conceptului de grevă.
Implicații pentru piața muncii
Decizia ÎCCJ aduce un plus de claritate în aplicarea legii și contribuie la echilibrarea raporturilor de muncă întrucât protejează dreptul la grevă fără a permite ambiguități care pot duce la abuzuri, fie din partea angajatorilor, fie din partea salariaților. În același timp, creează cadrul legal pentru o conduită consecventă și predictibilă în perioade de tensiuni sociale sau proteste colective. Potrivit prevederilor Codului Muncii, efectele suspendării constau în suspendarea prestării muncii și a plății drepturilor salariale menținându-se exclusiv alte drepturi care sunt prevăzute în legi speciale, respectiv în cazul grevei, este vorba de drepturile de asigurări sociale de sănătate.
Pentru angajați, clarificarea este una de substanță, căci se stabilește în mod indiscutabil că prin participarea la grevă inițiază suspendarea contractului de muncă iar pe durata grevei, ca efect al suspendării, nu vor beneficia de drepturile salariale. Deși greva rămâne în continuare o formă legitimă de exprimare a nemulțumirii lor, hotărârea ICCJ impune indirect și o responsabilizare mai mare în utilizarea acestui instrument de negociere colectivă.
Pentru angajatori, decizia creează obligația de a ține o evidență riguroasă a angajaților greviști dar și a duratei participării astfel încât să fie în măsură să reflecte corespunzător drepturile salariale.
Indiferent de dimensiunea sau structura organizațională, toți angajatorii – IMM-uri și corporații deopotrivă – trebuie să fie conștienți că:
• greva nu poate fi declanșată, ca regulă, pe durata derulării unui contract colectiv de muncă, prin urmare CCM-ul este un instrument de prevenție a conflictelor de tip grevă;
suspendarea contractului de muncă are loc prin simplul fapt al aderării la grevă și angajatorii trebuie să țină cont de această manifestare de voință fără a fi necesară o cerere scrisă de suspendare din partea angajatului.
• Obligația de a gestiona corect evidența personalului revine angajatorului: pontajele și deciziile administrative trebuie să reflecte situația reală a participării la grevă.
Până la acest moment, ICCJ nu a comunicat și motivarea Decizie nr. 5 / 2025 însă, o așteptăm cu interes întrucât prin considerente s-ar putea aduce și alte clarificări.
Articol apărut în Juridice.ro
