Ce înseamnă pentru România dacă OMV Petrom nu plătește taxa de solidaritate? „Autoritățile pot fi învinuite de necunoașterea sectorului reglementat”

Ce înseamnă pentru România dacă OMV Petrom nu plătește taxa de solidaritate? „Autoritățile pot fi învinuite de necunoașterea sectorului reglementat”

Ce înseamnă pentru România dacă OMV Petrom nu plătește taxa de solidaritate? „Autoritățile pot fi învinuite de necunoașterea sectorului reglementat”

 

Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, explică, într-o analiză pentru Gândul, ce înseamnă de fapt potențiala neîncadrare a OMV Petrom în categoria contribuabililor obligați să achite taxa de solidaritate stabilită de Guvern, pe baza regulamentului decis la nivel european, pornind de la premisa că datele preliminare anunțate de Grupul austriac sunt aproape de cele definitive.

Avocatul Gabriel Biriș a analizat care sunt șansele ca Grupul OMV Petrom să nu achite taxa de solidaritate stabilită de statul român, prin preluarea în legislația națională a normelor europene, dar a vorbit și despre impactul acestor bani – și a lipsei lor – pentru buget și pentru oameni.

OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunțat joi, într-o informare către Bursa de Valori București, că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, impusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022, după ce autoritățile Române au transpus regulamentul decis la nivel european. Oficialii OMV Petrom argumentează că Grupul are „sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”. Grupul a anunțat că rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 și trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023.

Potrivit unor calcule ale Guvernului, din această suprataxă la bugetul de stat, stabilită prin OUG 186/2022, ar putea câștiga aproximativ un miliard de euro în acest an.

„Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la circa 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor”, scrie în nota de fundamentare a OUG 186/2022.

Ce presupune, de fapt, taxa de solidaritate

Pornit de la premisa că raportarea Petrom este corectă pe baza datelor pe care le au, chiar și preliminare, la 31 decembrie 2022, Gabriel Biriș a trecut în revistă prevederile OUG 186/2022, după ce OMV Petrom a transmis datele preliminare pe 2022, care, odată definitive, vor arăta dacă Grupul este sau nu obligat să achite taxa de solidaritate.

Specialistul a precizat că sunt obligați la contribuția de solidaritate plătitorii de impozit pe profit care desfășoară activități în domeniul țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, care fac obiectul Regulamentului european citat, după care se specifică și codurile CAEN – Extracția țițeiului, Extracția gazelor naturale, Extracția huilei, Fabricarea produselor de cocserie și Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului  – și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.

Pentru cine cunoaște activitatea Petrom – și sunt convins că decidenții politici știau sau ar fi trebuit să știe cum funcționează – este o companie integrată, care extrage petrol și gaze naturale, rafinează petrolul și vinde produsele obținute prin rafinarea petrolului”, a spus Gabriel Biriș.
Faptul că Petrom, conform propriilor raportări, are sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite și astfel ar scăpa de la plata taxei se solidaritate nu este „imputabilă” statului român, această pondere fiind decisă la nivelul UE, explică avocatul Gabriel Biriș.

„Ponderea de 75% este prevăzută prin Regulament, nu este vina autorităților aici. Însă autoritățile pot fi învinuite de necunoașterea sectorului reglementat. Pentru că, dacă ne uităm în nota de fundamentare a OUG 186/2022, vedem o estimare de venituri la buget, estimare care a fost făcută în principal pe profiturile raportate de Romgaz și Petrom, Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagră, dintr-un perimetru mic, și ale rafinăriilor”, a detaliat avocatul.

Potrivit specialistului, OMV Petrom are mai puțin de 75% pentru că are și alte activități, de exemplu produce energie electrică, cumpără și face trading, importă benzină și motorină – pentru că nu toată benzina și motorina României se fac din petrolul românesc, ci doar 30% -, importă petrol și au doar marja de rafinare.

„Au multe alte activități care intră în total cifră de afaceri și probabil că rezultatele preliminare le-au arătat că nu se încadrează la 75% din codurile CAEN”, spune Gabriel Biriș.

„Trebuie să avem mare grijă ce ne dorim”

În ceea ce privește impactul, avocatul susține că nu totul este alb și negru, bine sau rău, pentru că beneficiile, respectiv efectele negative asupra bugetului, veniturilor cetățenilor și pieței energiei se întrepătrund, direct sau indirect.

Noi, ca cetățeni, trebuie să înțelegem că, pentru noi, prețurile la energie vor scădea doar când va crește producția. Or, prin tot ce a făcut statul român din 2018 încoace – și cu precădere din 2021 încoace, începând cu OUG 27/2021 (privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei – n.r.), a fost să blocheze investițiile”, a precizat Gabriel Biriș.
Știu că acum este o supărare mare pe Austria (după blocare aderării României la spațiul Schengen – n.r.), dar trebuie să avem mare grijă ce ne dorim, pentru că toate companiile înregistrate în România, indiferent de unde au capitalul, sunt companii românești. Ele plătesc impozite și taxe în România ca și companiile cu capital românesc. Petrom, în special, are acționar direct statul român și indirect statul austriac, prin OMV, care este acționar majoritar, dar cu 51%. Restul sunt fonduri de pensii românești și statul român (aproximativ 21% – n.r.).

Eu am fost foarte supărat pe reacția unora dintre concetățenii mei, unii foarte educați. Din toată benzina și motorina pe care o cumpărăm de la benzinăriile din România, singura benzină care se produce din petrol pentru care redevențele sunt plătite în România este cea vândută de Petrom. Ne supărăm – să nu spun ca cine – și ne apucăm să susținem bugetele din Rusia și din Kazahstan?”, a mai spus avocatul specializat în fiscalitate.

În plus, spune Gabriel Biriș, faptul că taxa de solidaritate nu s-ar duce la buget ar fi o veste bună pentru fondurile de pensii acționare la Petrom și este în același timp una mai puțin bună pentru statul român, care ar fi luat și din buzunarul celorlalți acționari.

”S-ar fi dus pe populisme, nu pe investiții în energie. Și unii susțin că 70% din bani s-ar întoarce pentru investiții. Nu e adevărat, se întorc pentru alte lucruri. Și este o veste foarte rea pentru noi, pentru români, pentru că, să nu uităm, că speranțele de independență energetică ale României față de Rusia sunt legate de începerea exploatării zăcământului principal din Marea Neagră (Neptun Deep – n.r.). Acolo, titularii sunt OMV Petrom și Romgaz. Romgaz care tocmai a intrat în locul Exxon Mobil plătind un miliard de dolari pentru ca Exxon să plece. De fapt, fiind o companie de stat, noi toți am plătit direct dau indirect.

Acum, ca banii ăștia să nu fie aruncați pe fereastră trebuie ca exploatarea aia să înceapă. Și pentru ca exploatarea aia să înceapă, trebuie să ia decizia de a investi și trebuie ca atât Romgaz, cât și Petrom să investească probabil undeva la 3 – 4 miliarde de dolari ca să poată să scoată gazul. Iar noi, dacă le luăm toți banii, nu vor mai avea de unde”, a subliniat Gabriel Biriș, amintind de zăcământul uriaș descoperit de Romgaz la Buzău, pe care nu l-au exploatat pentru că nu au avut bani, după ce a plătit la stat dividende și suprataxe.

În esență, dacă nu se aplică un impozit, o taxă unei companii, e o veste bună pentru compania respectivă, nu înseamnă că este o veste rea pentru restul, consideră Gabriel Biriș, care subliniază că în Petrom sunt acționari, indirect, în jur de 3-4 milioane de români, prin intermediul contribuțiilor la Pilonul II.

Avocatul a ținut că precizeze un alt aspect cu relevanță în acest context.

„România a introdus prin Ordonanța de Urgență nr 119/2022, începând din 1 septembrie, precedată de OUG 27/2022, o supraimpozitare extrem de severă, atât a producătorilor de energie electrică, cât și a traderilor. Au fost impozitate cu 80% prețurile ce depășesc 450 de lei/MWh, dar, începând cu 1 septembrie, 100%. Iarăși, supraimpozitarea pentru traderi.

Iarăși, faptul că, deși nu apare ca o supraimpozitare, impunerea la vânzare producătorilor de gaz a unor prețuri mult mai mici decât prețurile de piață – de exemplu toți cei trei principali producători de gaze din România, Petrom, Romgaz și BSOG au obligația să își vândă gazul către furnizorii consumatorilor casnici și către CET-uri, care consumă mult, la maximum 150 de lei, în condițiile în care, la data impunerii acestei obligații, prețul era în jur de 1.000 de lei. Practic, asta e tot o taxare. Indirect, că nu e o taxă, ci plafonezi un venit, că dacă ai fi luat taxa de la 150 la prețul pieței, după aia trebuia să o dai prin compensări. Așa, nu mai plătești compensările, ca la energie electrică”, a explicat avocatul.

În plus, producătorii români de gaze au obligația, prin actul normativ citat, să transfere gazul către propriile centrale electrice la 100 de lei/MWh.

„Singurul care are o astfel de centrală este Petrom. Deci, dacă statul român ar fi fost de bună-credință, s-ar fi dus la Bruxelles, așa cum s-au mai dus cinci, șase state europene, și ar fi zis: Băi, fraților, noi am introdus deja suprataxare care echivalent e mai mare decât echivalentul ăsta de 33% (conform regulamentului european – n.r.), nu o mai introducem.

Sau, dacă ei considerau că trebuie să o introducă, nu introduceau 66%, ci introduceau 33% și le mai scădeau pe celelalte, ca să aibă sens”, a precizat avocatul.

„Șase state nu au implementat Regulamentul, pentru că au arătat că ei deja supraimpozitează cu mai mult de 33%, prin impozite pe venit, deci suprataxe impuse anterior”, a mai spus Gabriel Biriș.

 

Articol apărut în Gândul

Share on LinkedIn
Related Posts
Leave a Reply

Your email address will not be published.Required fields are marked *