#10Întrebări | Băncile câștigă una după alta procesele împotriva ANPC. Avocatul Gabriel Biriș: Un caz de analfabetism. Replica șefului ANPC

#10Întrebări | Băncile câștigă una după alta procesele împotriva ANPC. Avocatul Gabriel Biriș: Un caz de analfabetism. Replica șefului ANPC

#10Întrebări | Băncile câștigă una după alta procesele împotriva ANPC. Avocatul Gabriel Biriș: Un caz de analfabetism. Replica șefului ANPC

 

Ordinul ANPC de recalculare a ratelor dovedește „un analfabetism financiar de cel mai evident nivel”, spune avocatul Gabriel Biriș. Prin urmare, el spune că nu ar fi o surpriză dacă toate cele 19 bănci sancționate ar obține în instanță suspendarea ordinului. Cine va suporta însă costurile?
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a sancționat 19 bănci, începând din luna mai, după ce le-a acuzat de „practici comerciale înșelătoare” cu privire la modul de calcul al ratelor și le-a impus acestora refacerea graficelor de rambursare.

ANPC spune că pe graficul de rambursare al băncilor sancționate, în primii ani de credit, rata era compusă astfel: 25% din soldul principal de rambursat și 75% dobândă.

Instituția din subordinea Ministerului Economiei mai reclama că, prin această modalitate de calcul, consumatorii plăteau preponderent dobânda datorată băncilor, și nu își achitau creditul.

Însă, trei bănci dintre cele 19 sancționate au obținut până acum suspendarea ordinului ANPC, începând cu jumătatea lunii iunie. Prima a fost Banca Transilvania, urmată de BRD, iar pe 27 iunie a venit rândul Alpha Bank.

„Dacă putea, orice client plătea de la început”

Avocatul fiscal Gabriel Biriș spune că este de așteptat ca și celelalte bănci să obțină suspendarea ordinului, ca urmare a „nelegalității vădite” a ordinului emis de președintele ANPC, Horia Constantinescu.

În plus, măsura impusă de ANPC există deja, însă ea este accesibilă persoanelor cu venituri extrem de mari raportat la suma împrumutată, mai spune expertul fiscal.

Gabriel Biriș atrage atenția că, dacă ordinul Protecției Consumatorilor ar fi fost implementat, efectul ar fi fost exact invers: ar fi crescut enorm ratele celor care ar fi trebuit să fie protejați de o instituție a statului.

Avocatul mai spune că ordinul dat de șeful ANPC dovedește „un analfabetism financiar de cel mai evident nivel”. Găsiți la finalul articolului dreptul la replică al președintelui ANPC, Horia Constantinescu.

1. Europa Liberă: Ca să avem termenii clari din start, într-un limbaj accesibil, ce înseamnă suspendarea acestui ordin?

Gabriel Biriș: În primul rând cred că ar trebui să începem cu ce spune acest ordin ca să înțelegem de ce a fost nevoie de acțiunea în instanță.

Ordinul ANPC stabilea în sarcina băncilor obligația de recalcula toate ratele la credite astfel încât partea de principal să fie mai mare în prima parte a perioadei de creditare, să se ramburseze mai rapid și în felul acesta suma totală de plată pe toată durata creditului ar fi fost un pic mai mică.

Ce înseamnă acest lucru? Rata are două componente: partea de principal, de rambursare a creditului, și partea de dobândă.

Dobânda întotdeauna are o formulă de calcul și anume: procentul de dobândă înmulțit la soldul creditului, împărțit la 12 luni, că vorbim de plăți de dobânzi lunare.

Deci oricât ar fi principalul într-o lună, dobânda va depinde de cât este soldul, ceea ce înseamnă că automat, în primă fază, toate ratele românilor împrumutați la bănci ar fi urmat să crească, în unele cazuri semnificativ, pentru că nu putea fi păstrată rata cât era înainte, calculată ca rata egală, să crești valoarea principalului și să scazi valoarea dobânzii. Pentru că dobânda are o formulă de calcul, pe care n-o poți schimba. Dar asta a ordonat ANPC.

Băncile s-au văzut prinse între ciocan și nicovală, pentru că ele aveau niște contracte semnate cu clienții cu anumite scadențare și ar fi trebuit să-i cheme pe toți să semneze actele adiționale, conform ordinului ANPC.

În cazul în care n-ar fi făcut asta și ar fi aplicat ordinul ANPC și recalculat ratele, s-ar fi trezit în situația în care mulți n-ar fi plătit, fie că n-ar fi vrut, fie că n-ar fi avut de unde. Și evident că acest ordin a fost considerat ca încălcând foarte multe legi din România.

Băncile au cerut instanțelor ca, până se judecă contestațiile la amenzile pe care le dăduse ANPC-ul, acest ordin să fie suspendat. Acum, ca instanța să suspende un ordin dat de o autoritate centrală trebuie îndeplinite două condiții: nelegalitatea trebuie să fie evidentă, fără să intre în detalii, și să creeze pericol.

Ca ordinul respectiv să fie vădit nelegal, adică damful de nelegalitate să-ți mute nasul, pentru că în faza asta instanța nu judecă fondul, doar pipăie, cum zicem noi juriștii. Toate instanțele care au judecat până acum și s-au pronunțat pe cererile băncilor, de prin toată țara, au decis că ordinul trebuie suspendat pentru nelegalitate.

11 bănci au fost sancționate cu câte 550.000 de lei fiecare, pe 16 mai 2023, de către ANPC. Este vorba despre ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, BancaTransilvania, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, Unicredit și BRD.

Câteva zile mai târziu, ANPC a sancționat alte opt bănci – EXIM Bank, Procredit Bank, Intesa Sanpaolo, Techventures Bank (fosta Banca Comercială Feroviară), Libra Bank, CEC, Garanti Bank și Vista Bank – cu câte 400.000 de lei.

2. Europa Liberă: Prin urmare, cum vine acest ordin în interesul clienților?

Gabriel Biriș: Orice lege trebuie să respecte legea, da? Interesul clientului în niciun caz nu era să plătească mai mult, că dacă putea, plătea de la început. Din păcate, la vârful multor instituții din România, populismul a depășit cu mult competențele.

Noi am mai văzut lucrul acesta în trecut, când a fost criza cu creditele în franci elvețieni, când tot niște politicieni, că și președintele ANPC e politician, au văzut că oamenii aveau niște necazuri și au sesizat oportunitatea de a câștiga din necazurile lor, fără să rezolve însă nimic, ci doar vorbind și arătând că «le pasă» și că încearcă să facă ceva. Nu contează că acel ceva le-a făcut oamenilor mai mult rău.

Așa cred că e și acum. Este pur și simplu o dorință de a exploata politic o supărare a oamenilor, supărare generată de creșterea dobânzilor, care a fost generată tot de stat. Statul și-a crescut deficitul și și-a crescut nevoia de bani. Că n-o să te împrumuți tu, Ion Popescu, mai ieftin decât Ministerul de Finanțe.

3. Europa Liberă: Scadențarul pe care îl invocă ANPC se face așa de atâta vreme. De ce a venit ordinul acesta acum, vedeți vreo sincronizare cu ceva anume ce se întâmplă în piață momentan, eventual valul de refinanțări care are loc acum, de exemplu?

Gabriel Biriș: Valul de refinanțări ține mai degrabă de o reașezare a datoriei, tot în scopul scăderii ratelor, pentru că au început băncile să concureze între ele, să vină cu oferte de refinanțare a creditelor existente în condiții mai bune decât alea care există. Piața funcționează când e lăsată să funcționeze. Deci nu, n-are legătură cu asta.

Cred că mai degrabă are legătură cu apropierea anului 2024 și alegerile, unde probabil că președintele ANPC are niște interese.

Eu nu sunt avocatul băncilor, nici nu prea am clienți în rândul băncilor, dar să știți că, cu câteva excepții notabile, una dintre ele nici nu mai există în piață, băncile au încercat mereu să găsească soluții, să își ajute clienții, pentru că ajutându-și clienții se ajută pe ele.

Pentru bănci, să facă provizioane de neplată nu e niciun câștig. Le afectează rezultatele, afectează bonusurile managementului, nu e o bucurie. Și atunci tot timpul au căutat cumva să vină cu soluții.

4. Europa Liberă: Cum vi se pare propunerea ANPC, ca principalul creditului datorat să fie achitat în rate egale pe întreaga perioadă de creditare?

Gabriel Biriș: Această soluție există și acum, dintotdeauna a existat. Practic, astea sunt cele două metode de calcul a ratelor. Vă spun din experiența personală. Am fost primul român care a luat un credit ipotecar în valută, prin 2000. Eu căutam un credit, ei voiau să facă produsul, s-a întâlnit cererea cu oferta și s-au bucurat că pot să facă proiectul pilot cu mine.

Atunci eu am ales să iau credit descrescător, adică partea de principal egală pe toată durata creditului. Dar am putut să fac asta pentru că, unu, atunci salariul meu era mult peste medie. Doi, prețul la imobiliare era foarte mic. Am dat 34.000 euro de dolari pe un apartament de patru camere. Iar venitul mi-a permis să fac o rată descrescătoare și pe o perioadă scurtă, de trei ani. ​

Astăzi, la prețurile de acum ale imobiliarelor, nu se mai poate. Am făcut același exercițiu în 2020, când a venit pandemia, și mă calificam cu greu la rate descrescătoare, dar din motive personale, și am ales rate egale, tot pe o perioadă relativ scurtă, cu gândul că dacă lucrurile merg bine, fac rambursări anticipate și rezolv problema. Și așa a fost.

Pentru că, de fapt, pe asta se bazează atât banca cât și debitorul, pe faptul că veniturile cresc cu timpul. Și atunci eu pot să pun deoparte niște bani pe care să-i folosesc ca să-mi reduc rata, prin plăți anticipate, mai ales că sunt fără comision.

Ca să trag concluzia: rate egale – principalul să fie egal de-a lungul întregii perioade de rambursare – înseamnă rate mai mari, mult mai mari, la început. Puțini și le permit. Dacă ordinul ăla se aplica, probabil 90% din cei care aplică astăzi pentru un credit nu se mai calificau să ia creditul. Este un analfabetism financiar de cel mai evident nivel.

5. Europa Liberă: Ați explicat ce înseamnă suspendarea ordinului ANPC de o instanță, dar dacă cineva se întreabă cum o să fie afectat, ce trebuie să știe?

Gabriel Biriș: E foarte simplu, evită să fie afectat. Adică (suspendarea ordinului, n.red.) protejează debitorii de creșterea ratelor.

6. Europa Liberă: La momentul în care avem această discuție, deja trei bănci au reușit să suspende ordinul ANPC în instanță. Putem să ne așteptăm că asta se va întâmpla și în cazul celorlalte?

Gabriel Biriș: Absolut, nivelul de încredere este peste 99% că toate deciziile vor fi în sensul acesta.

Există însă posibilitatea, pe care am mai văzut-o la o instanță curajoasă în trecut, în cazul unei alte enormități, un ordin emis de ANAF.

După ce două-trei Curți de Apel l-au suspendat, a patra a luat notă de celelalte suspendări și a considerat că este util să suspende erga omnes, pentru că altfel cei care fie n-au solicitat în instanță, fie nu aveau încă decizia, ar fi fost prejudiciați. Era vorba de o măsură care îi privea pe comercianții de motorină.

Deci e posibil să vedem înainte să se pronunțe toate 16 rămase, că o instanță va lua aceeași cale de a-l suspenda pur și simplu – erga omnes – față de toți.

7. Europa Liberă: În aceste condiții, cât va dura toată această situație, dacă suspendările abia încep să curgă?

Gabriel Biriș: O să dureze, pentru că acum s-a judecat prima fază, cererea de suspendare. După care o să se intre pe fond, după care sigur vor face recursuri la Înalta Curte. Probabil toată chestiunea asta va rula în background vreo trei-patru ani de zile.

Aș vrea să atrag atenția asupra unui lucru: cât costă toate acestea? Cât costă statul român timpul judecării acestor cauze, care există degeaba, pentru că un domn s-a trezit cu fața la pernă într-o dimineață?

Mai vorbim de 16 instanțe care lucrează absolut degeaba. Ori doi, deci dublu de dosare, adică suspendarea și fondul, și probabil și Înalta Curte. Și în timpul ăsta toată lumea știe cât de supraaglomerate sunt instanțele.

Toate băncile au costuri, cu juriști interni, cu avocați. Costurile cu avocații probabil că le vor cere în instanță și statul le va plăti, noi le vom plăti, nu le va plăti președintele ANPC. Vorbim aici de multe milioane de lei, aruncați degeaba pe geam.

8. Europa Liberă: În situația reclamată de ANPC se spunea că la câțiva ani după contractarea unui credit se schimbă gradul de îndatorare – salariul poate că nu crește și/sau dobânzile cresc – și că băncile nu mai recalculează gradul acesta de îndatorare. Ce pot face clienții băncilor în situația asta?

Gabriel Biriș: Care ar fi scopul recalculării? Că și eu m-am întrebat. Calculezi gradul de îndatorare, da, dar ca să vezi dacă poți să dai sau să nu creditul.

Să zicem că e o familie tânără, soțul și soția sunt angajați când iau creditul. Peste cinci ani de zile cresc ratele, unul dintre soți nu mai lucrează, dar sunt la zi cu creditele. Dacă banca ar recalcula și ar reface gradul de îndatorare – probabil că au și niște obligații pe linie prudențială, dar le exercită mai cu blândețe – și ar ajunge la concluzia că gradul de îndatorare a fost depășit, ei ce ar trebui să facă? Să accelereze creditul sau să ceară garanții suplimentare.

Accelerarea creditului automat înseamnă pierderea casei. În momentul în care ajungi la accelerarea creditului nu te mai refinanțează nimeni. Înseamnă că ai o problemă majoră. Deci ce vrea domnul de la ANPC, să-i nenorocească pe oamenii pe care zice că îi protejează?

Am văzut o situație pe care nu o recomand nimănui. Un prieten își luase o casă pe firmă, vorbim de perioada de după criza anterioară, 2012-2013. A pus garanție un teren, a scăzut valoarea garanției, l-au pus să aducă garanție suplimentară – era pe firmă, atenție – nu a avut de unde și a pierdut apartamentul. Pentru că a accelerat creditul, n-a putut să plătească, l-au executat silit și după aia a mai pierdut un apartament, mai mic, pentru că nu acoperise suma.

Acolo s-a putut mai ușor pentru că era firmă, dar acum ar trebui să se întâmple asta și cu persoanele fizice? Adică să-i dea afară din case pentru că nu le-au crescut oamenilor salariile?

9. Europa Liberă: Asociațiile de consumatori, InfoCons de exemplu, spun că băncile nu își informează clienții în totalitate în legătură cu costurile creditelor, iar consumatorii nu își cunosc drepturile în relația cu banca. Dacă ordinul ANPC este acum blocat de instanțe, care era soluția corectă care trebuia să fie aplicată?

Gabriel Biriș: Nu cred că avea vreo problemă ANPC, trebuia să-și vadă de alte treburi, că are de lucru. Aici nu erau probleme, era o chestiune care funcționa de mulți ani de zile. Au fost niște sincope în criza cu Lehman Brothers, care după aceea au fost reglementate prin ordonanța 51, prin multe norme de la Banca Națională.

Dacă tu, bancă, când faci analiza unui dosar, vezi că omul ăla e la limită cu gradul de îndatorare, eventual vezi că depășește limita și mai propui să mai crească un pic avansul ca să-i dai creditul, mai are vreo noimă să-i spui că mai există posibilitatea să-și ia rate descrescătoare? Asta e pe ideea: ți-o spun ca să știi, dar e degeaba, că nu te califici.

10. Europa Liberă: Pentru omul de rând rămâne informația că acolo, undeva, o autoritate a statului a sesizat o problemă la 19 bănci. Dacă ANPC a fost depășit de situație, n-ar trebui să fie implicate și alte autorități, Consiliul Concurenței sau BNR, de exemplu?

Gabriel Biriș: Când vine cineva și spune că toți au greșit, prima mea întrebare este: cum să greșească toți? Iar exact aceeași situație este și la toate societățile de leasing financiar, care sunt mult mai multe.

Eu cred că aici ar trebui să fie implicată o singură autoritate și anume aia care l-a numit pe omul ăsta, să-l dea afară.

Când ai o astfel de dovadă de incompetență crasă, de analfabetism financiar, există o singură soluție: îl dai afară și rămâne la latitudinea lui dacă se duce să se alfabetizeze.

În urma interviului, Europa Liberă a solicitat un punct de vedere de la Horia Constantinescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Răspunsul său a fost:

„Atât am să-i spun dânsului, care e mult mai alfabetizat decât mine. Suspendarea unui ordin nu înseamnă că s-a judecat pe fond cauza.

Mai mult, în alt caz, instanța a suspendat ordinul după care a dat dreptate autorității noastre și 20 și ceva de milioane de euro au fost date înapoi de la Raiffeisen către 9.000 de consumatori. Nu știu dacă și atunci eram analfabeți noi ca autoritate.

Probabil încărcătura emoțională a dânsului este specială în această cauză.

S-au mai suspendat ordine. Pe fond, instituția noastră ulterior a câștigat și s-ar putea să fim într-o situație similară.”

 

Articol apărut în Europa Liberă România

Share on LinkedIn
Related Posts