Contestarea actelor fiscale în instanță: O decizie ÎCCJ permite contribuabililor să invoce noi argumente în litigiile cu ANAF
Într-un proces cu ANAF, contribuabilii pot aduce argumente fiscale noi față de cele susținute în contestația fiscală. Clarificarea a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie de dezlegare a unor chestiuni de drept recentă, care este obligatorie pentru toate instanțele din România, uniformizând astfel practica de contencios. O evoluție binevenită în condițiile în care până acum anumiți judecători acceptau noi motive de nelegalitate, iar alții nu, conducând la soluții juridice diferite.
Înalte Curte de Casație și Justiție a publicat motivarea Deciziei nr. 20/2023 în data de 27 iunie 2023. Interpretările ICCJ sunt desigur obligatorii atât pentru instituțiile publice și contribuabili, cât și pentru toate instanțele de judecată. Decizia are importante implicații de ordin procedural fiscal, aceasta clarificând ce motive de nelegalitate a actelor administrative fiscale pot invoca contribuabilii în litigiile fiscale.
În concret, decizia instanței supreme vizează situațiile în care un contribuabil nemulțumit de soluția unei contestații fiscale merge mai departe în faza procesuală și solicită în fața unei instanțe de contencios fiscal anularea deciziei și, odată cu ea, a actelor de impunere emise de ANAF contestate.
Judecătorii ICCJ au stabilit prin Decizia nr. 20/2023 că motivele de nelegalitate invocate în cererea de anulare a unei decizii de soluționare a contestației și a actelor administrative fiscale la care aceasta se referă nu sunt limitate la cele invocate în contestația fiscală depusă inițial de contribuabil.
Ei au clarificat practic că, în acest al doilea demers, contribuabilii pot invoca și motive suplimentare de anulare a unui act emis de ANAF, iar acestea nu trebuie să fie limitate la cele invocate inițial în procedura administrativă.
Clarificarea era necesară în contextul în care în practica judiciară se conturaseră două opinii divergente pe acest subiect. Pe de o parte, existau judecători care considerau că în acțiunea în anulare nu pot fi formulate noi motive de nelegalitate și astfel refuzau să cerceteze alte argumente decât cele expuse prin contestația inițială, în timp ce alții permiteau invocarea unor noi argumente, ceea ce, pentru contribuabilii reclamanți, însemna creșterea șanselor unei soluții favorabile.
Acum, prin decizia ICCJ, chestiunea a fost tranșată, iar contribuabilii care ajung în fața unei instanțe de judecată pentru a cere anularea unei soluții fiscal negative în contestația fiscală vor beneficia de aceeași practică în toată țara și pot fi siguri că argumentele lor integrale sunt luate în calcul în decizia instanței, indiferent de momentul în care au fost ele formulate: la contestația fiscală sau direct în fața instanței de contencios fiscal.
Trebuie menționat totuși că decizia nu va permite totuși justițiabililor să conteste în fața judecătorilor alte acte sau alte obligații fiscale decât cele contestate inițial, prin procedura administrativă. Chestiunea este punctată de Înalta Curte în motivare: „Desigur, nu se pune în discuție că reclamantul ar putea contesta obligații fiscale noi sau alte sume ori acte administrative fiscale care nu au făcut obiectul contestației administrative, fiind de esența procedurii administrative fiscale ca natura și întinderea obligațiilor fiscale să fie supuse mai întâi controlului intern de legalitate al organelor fiscale, ci dacă acesta poate invoca motive de nelegalitate și/sau netemeinicie noi. Revine instanței de judecată sesizate cu fondul litigiului să aprecieze dacă motivele invocate pentru prima dată în fața instanței de judecată se situează în conținutul raportului juridic ce a făcut obiectul controlului de legalitate sau, dimpotrivă, excedează limitelor controlului generat de contestația fiscală, cu consecințele legale firești.”
Articol apărut în Juridice.ro
