Semnătura electronică – instrument al autentificării și al securității digitale
Tranziția în era digitală presupune printre altele crearea unor servicii de încredere care să contribuie la dezvoltarea activității economice electronice, a accelerării perfectării unor raporturi juridice, precum și la debirocratizarea serviciilor publice. În acest scop, dar și pentru schimbului de informații rapid și eficient a fost conceput mecanismul utilizării semnăturii electronice reglementat la nivel european prin Regulamentul eIDAS privind semnătura electronică. Cu toate că regulamentul este de directă aplicare, implementarea măsurilor de clarificare a anumitor aspecte juridice la nivel intern a rămas în sarcina statelor membre. În acest sens, în Monitorul Oficial din 8 iulie 2024 a fost publicată Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea (pe mai departe, Legea), care a intrat în vigoare la data de 8 octombrie 2024 și care are ca obiectiv realizarea unui cadru juridic general și predictibil al utilizării și al clarificării efectelor juridice ale fiecărui tip de semnătură.
Legea clasifică semnătura electronică în trei tipuri: calificată, avansată și simplă. Fiecare dintre acestea poate fi folosită ca mijloc de probă în instanță și produce efecte juridice astfel:
A. Semnătura electronică calificată
Semnătura electronică calificată produce aceleași efecte ca semnătura olografă, iar documentul electronic care poartă o astfel de semnătură produce efectele unui înscris sub semnătură privată. În mod specific, dacă semnătura electronică sau sigiliul electronic calificat este aplicat(ă) pe un document electronic care este emis de către o autoritate publică, o instituție publică sau o persoană în exercitarea și în limitele atribuțiilor sale de putere publică, documentul produce efectele unui înscris autentic.
B. Semnătura electronică avansată
Semnătura electronică avansată produce aceleași efecte ca semnătura olografă în următoarele cazuri: (i) dacă semnătura electronică avansată este creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat; (ii) dacă documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligațiilor care s-au născut din documentul electronic; (iii) dacă părțile au agreat în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe. Înscrisul distinct se poate semna și cu semnătură electronică avansată dacă părțile sunt profesioniști în sensul art. 3 alin. (2) din Codul civil. În mod specific, dacă semnătura electronică avansată este emisă de o persoană juridică de drept privat și este utilizată într-un sistem închis, atunci, în acel sistem închis, se considera că documentul electronic astfel semnat este echivalent cu un înscris semnat cu semnătură olografă.
C. Semnătura electronică simplă
Semnătura electronică simplă produce aceleași efecte ca semnătura olografă în următoarele cazuri: (i) în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului; (ii) dacă documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligațiilor care s-au născut din documentul electronic; (iii) dacă părțile, profesioniști în sensul art. 3 alin. (2) din Codul civil, au agreat în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, faptul că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe.
Sunt importante de reținut următoarele: (a) prevederile Legii nu se aplică în cazul în care pentru încheierea valabilă a unui act juridic se impune forma înscrisului autentic, în astfel de situații fiind necesară autentificarea potrivit dispozițiilor legale aplicabile; și (b) un document electronic semnat cu o semnătură electronică de orice tip, care în conformitate cu dispozițiile Legii nu are valoare de semnătură olografă, va putea fi considerat început de dovadă scrisă.
Legea aduce amendamente în acte normative precum Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, Legea societăților nr. 31/1990 și Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, înlocuind noțiunea de semnătură electronică extinsă cu noțiunea de semnătura electronică calificată și/sau semnătură electronică avansată. În mod particular, în legislația privind dreptul muncii, dispoziții referitoare la semnătura electronică au fost implementate anterior prin O.U.G. nr. 36/2021. În acest caz subliniem necesitatea adoptării unei politici interne clare privind utilizarea semnăturii electronice și includerea acesteia în contractele individuale de muncă de către angajatori, în conformitate cu art. 16-17 din Codul muncii. Astfel, prin informarea corespunzătoare a angajaților și reglementarea explicită a situațiilor în care se aplică semnăturile electronice se reduce riscul de litigii și se asigură conformitatea cu legislația națională și standardele europene, aceste măsuri de prevenție fiind esențiale pentru implementarea eficientă și sigură a semnăturii electronice în activitatea curentă.
În ceea ce privește instituția desemnată să supravegheze la respectarea dispozițiilor Legii, precizăm că Autoritatea pentru Digitalizarea României are competența de a constata nerespectarea prevederilor în domeniul prestării serviciilor de încredere și de a aplica sancțiuni contravenționale persoanelor fizice, prestatorilor de servicii de încredere și autorităților publice. Prestatorilor de servicii de încredere li se pot aplica și sancțiuni complementare precum suspendarea sau încetarea activității și radierea din Registrul prestatorilor de servicii de încredere.
Trăim într-o economie globalizată și digitalizată, iar utilitatea semnăturii electronice este evidentă în raport cu securitatea juridică și cibernetică a tranzacțiilor realizate în mediul online, utilizarea acesteia asigurând integritate și confidențialitate datelor. Impactul major al implementării semnăturii electronice se va reflectă la nivel macro-economic, asupra sistemului administrației publice unde va fi facilitată interacțiunea dintre instituțiile și autoritățile publice, dar și între acestea și cetățeni și vor fi îmbunătățite serviciile oferite, consolidându-se relația dintre administrație și comunitate. Mediul de afaceri va fi de asemenea avantajat de utilizarea semnăturilor electronice prin reducerea costurilor, a timpului, prin flexibilitatea oferită partenerilor de afaceri care pot lua decizii cu exprimarea în mod valabil a consimțământul indiferent de locul în care se află. Nu în ultimul rând, reducerea deplasărilor, a necesității prezenței fizice, dar și a consumului de hârtie vor avea un impact pozitiv asupra mediului.
Pentru o utilizare sigură și conformă a semnăturilor electronice, recomandăm acordarea unei atenții sporite, astfel încât să fie prevenite eventualele neconformități și riscuri juridice. Este important să se aleagă tipul de semnătură adecvat pentru fiecare document, având în vedere efectele juridice diferite ale semnăturii electronice simple, avansate și calificate. De asemenea, recomandăm utilizarea exclusivă a serviciilor prestatorilor autorizați și înscriși în Registrul public, pentru a asigura validitatea și integritatea semnăturii.
Articol apărut în Juridice.ro
