ANPC mărește ratele românilor! Asta se vrea?

Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a sancționat un număr de 11 bănci pentru ceea ce Președintele ANPC consideră „practici comerciale înșelătoare săvârșite de aceștia cu privire la modul de calcul al ratelor, prin faptul că, pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat și 75% dobândă. Prin această modalitate de calcul, consumatorii plăteau, de fapt, preponderent dobândă”.

Începe să bata vântul alegerilor. Politicienii noștri au nevoie să creeze „vinovatul de serviciu” în fața alegătorilor…

ANPC plânge, deci, de mila consumatorilor, considerând că „să realizezi că, la jumătatea contractului de împrumut, nu ai făcut altceva decât să plătești dobânzi și foarte puțin din credit, este o povară mare pe umerii debitorilor. Dacă lucrurile ar fi fost echilibrate, într-un mod rațional și în favoarea consumatorilor, probabil multe familii, astăzi, nu ar mai trăi o dramă financiară”.

Mai mult, pe lângă amenzile date, „comisarii ANPC au propus măsura de emitere a unor noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât și pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului”.

Textele în italic sunt extrase din Comunicatul ANPC, pe care îl vedem integral aici: https://anpc.ro/en/anpc-sanctioneaza-11-banci-din-romania/.

Să analizăm puțin speța, ieșind din cheia populistă cu care suntem obișnuiți (băncile sug sângele poporului votant). Să vedem care este de fapt explicația pentru această practică și în beneficiul cui a fost ea îmbrățișată de întreaga piață (atât bănci cât și societăți de leasing).

În primul rând, să nu uităm, ca urmare a boom-ului din perioada ante Lehman Brothers (criza din 2008), creditul a explodat pe toate palierele, inclusiv celebrele „credite cu buletinul” pentru nevoi personale. În momentul în care criza financiară globală a explodat, băncile s-au trezit cu foarte multe credite neperfomante, adică pierderi. La noi, BNR a impus norme prudențiale mai severe, limitând gradul de îndatorare al clienților – persoane fizice, printr-o serie de măsuri, în prezent fiind interzis băncilor să accepte un grad de îndatorare mai mic de 40% din veniturile nete.

Acest lucru înseamnă că rata la credit să nu fie mai mare decât 40% din venitul net.

Ratele sunt egale cu suma dintre principal și dobândă.

Partea de principal este cea care acoperă creditul și se scade după fiecare rată din soldul sumei împrumutate, pentru a afla cât mai ai de rambursat.

Dobânda lunară (care poate fi variabilă, în funcție de ROBOR, IRCC la creditele în lei sau EURIBOR, la creditele în euro) se calculează prin aplicarea ratei de dobândă la soldul creditului (credit inițial – suma componentelor de principal din ratele achitate deja), deîmpărțit la 12 luni.

Ratele pot fi calculate în principal în două moduri:

(i) Rate fixe în timp (ceea ce avem acum), caz în care, evident că partea de principal e mai mică la începutul perioadei de rambursare, crescând în timp, pe măsură ce baza de calcul a dobânzii scade prin achitarea principalului;

(ii) Rate descrescătoare în timp (ceea ce vrea ANPC să avem), caz în care partea de principal este constantă, lună de lună, pe întreaga perioadă de rambursare, dobânda fiind cea care dă caracterul descrescător (baza de calcul scade mai rapid decât în cazul anterior).

În ambele cazuri, dobânda se calculează la fel, și anume la sold.

Să luam un caz concret:

Credit ipotecar de 400.000 lei;
Perioada de rambursare 30 ani;
Dobânda ROBOR + 3%. ROBOR astăzi este 6,62%, deci dobânda este 9,62%.

Cât ar fi prima rată? Răspunsul la aceasta întrebare este din categoria „to be or not to be”, prima rată fiind cea în funcție de care se calculează gradul de îndatorare.

i) Prima rată (fixă): 3.398,49 lei, din care:

principal: 191,83 lei
dobânda: 3.206,67 lei.

Pentru ca banca să poată da creditul, persoana împrumutată (singură sau împreună cu soțul/soția) trebuie să aibă un salariu net de minim 8.496 lei (net), adică 14.279 lei brut/lună.

ii) Rata variabilă: 4.317,78 lei, din care:

principal: 1.111,11 lei;
dobânda: 3.206,67 lei (evident, egală cu cea în cazul ratei fixe, soldul la care se calculează fiind același, 400.000 lei).

Deci, prima rată variabilă va fi mai mare cu 919,29 lei decât prima rată fixă, adică + 27%.

Evident, pentru a accesa un astfel de credit, salariul trebuie să fie în mod corespunzător, mai mare cu 27%, adică 10.789 lei net/18.134 lei brut.

Acestea sunt cifrele. Clar ca lumina zilei!

Din acțiunea ANPC este evident că instituția condusă de dl. Horia Constantinescu dorește două lucruri:

ratele pe care românii trebuie să le plătească pentru creditele luate deja să crească în perioada imediat următoare;
să facă mult mai dificil accesul românilor la credite noi, în special credite pentru achiziționarea de locuințe, și nicidecum să ii ajute pe românii de mila cărora plânge cu lacrimi de sânge dl. Președinte în declarația inclusă în comunicat!

La fel de clar!

Nu este deloc clar, însă, ce ar putea face băncile pentru a se conforma dorinței dlui Constantinescu…

Băncile au contracte în derulare, nu pot schimba scadențarul ratelor conform dorinței lor sau a deciziei ANPC, mai trebuie să fie de acord și clientul să semneze actul adițional la contract.

Cine va fi însă de acord să plătească mai mult în vremurile acestea în care creșterile de preț sunt așa cum sunt? În plus, care ar fi costurile unei operațiuni de acest fel, renegocierea a sute de mii de contracte de credit? Cine le suportă?

Oare cum crede șeful de partid al dlui Constantinescu, în curând viitor prim-ministru, că vor reacționa votanții când vor fi sunați de bănci să vină să semneze să le crească ratele? Sau când vor merge la bancă să ia credit ca să își cumpere casă și li se va spune că din cauza ANPC mai trebuie să aștepte un piculeț, să le crească salariile???

Tare sunt curios cum se va termina acest episod…

Articol apărut în CDG.ro